luni, 2 august 2010

Visul american sau o fictiune de exceptie


Marturisesc ca n-am fantasmat niciodata la pamantul fagaduintei. Visul american mi-a lipsit cu desavarsire din colectia de sperante si iluzii. Mirajul marii metropole sau imposibilul-devenit-realitate-din-orasul-ingerilor mi-au parut fie prea zgomotoase fie prea marketate...Am ajuns, intr-o buna zi, si la New York. Dupa toate vizitele "must" turistice mi-am manifestat dorinta sa ajung in Harlem. Toti prietenii m-au sfatuit sa nu circul singura. Dar, fiindca persoana care trebuia sa ma insoteasca avea sa rezolve ceva urgent, m-am dus totusi, caci era singura zi in care mai puteam s-o fac si nu voiam in ruptul capului sa ratez experienta. Cred ca a fost una dintre cele mai tihnite momente din acea calatorie. Dupa cateva strazi aproape pustii, am intrat intr-un lacas de cult unde la parter era si un fel de frizerie si o gradinita si o casa de cultura. Destul de aglomerat pentru un parter de 40-50 metri patrati. Pastorul a venit si a discutat cu mine, senin si amabil ca si cand faceam parte din parohie. In Manhattan nu intalnisem genul asta de oameni. E adevarat ca, la acel moment, nu citisem "Puscariasul" lui Kurt Vonnegut. Si, ceea ce doar simteam la un nivel subtil, intuitiv, mi-a fost confirmat de un text de exceptie.



"Cartile Seherezadei", de luni pana vineri, ora 15 - la Radio Romania Cultural.

Niciun comentariu: